Capii grupării kurde Yuksek rulează pe piaţa neagră afaceri de sute de milioane de euro, sub paravanul comerţului cu fructe şi legume.
Fraţii kurzi Şahin, Abbas şi Ayhan Yuksek, originari din Turcia, au reuşit în doar şapte ani să creeze o vastă reţea de spălare a banilor, profitând de complicitatea directă sau indirectă a unor lideri de instituţii de control financiar. Imperiul kurd din România a fost ridicat sub paravanul importului şi exportului de legume şi fructe, printr-o suveică cu sute de firme-fantomă. Statul român pierde anual zeci de milioane de euro, în timp ce mafia kurdă obţine fonduri ale căror destinaţii ar trebui să ridice semne de întrebare. Liderii mafiei kurde sponsorizează oficial atât PDL, cât şi PNL. Sunt discreţi şi de negăsit atunci când li se cer explicaţii.
De la tanti Mihaela-n curte...
Pe strada Viorele la numărul 7, în oraşul ilfovean Voluntari, un om a scris conştiincios pe o poartă ruginită: „Suntem creştin-ortodocşi. Refuzăm prozelitismul religios". În spatele acestor porţi, dincolo de mormanele de fier vechi de la intrare, în bordeiul din chirpici cu termopane, locuieşte creştina Mihaela Preda, femeie de serviciu. Ceea ce scoate în evidenţă această casă de pe drumul înfundat este o serie de cifre aflate în baza de date a Ministerului Finanţelor: aici, la tanti Mihaela în ogradă, figurează societatea Piruze Com SRL, o firmă fără nici un angajat, dar care a reuşit performanţa să încaseze în 2009 o sumă ale cărei zerouri sunt greu de urmărit: 1,35 de miliarde de lei (320 de milioane de euro).
De la tanti Mihaela-n curte...
Pe strada Viorele la numărul 7, în oraşul ilfovean Voluntari, un om a scris conştiincios pe o poartă ruginită: „Suntem creştin-ortodocşi. Refuzăm prozelitismul religios". În spatele acestor porţi, dincolo de mormanele de fier vechi de la intrare, în bordeiul din chirpici cu termopane, locuieşte creştina Mihaela Preda, femeie de serviciu. Ceea ce scoate în evidenţă această casă de pe drumul înfundat este o serie de cifre aflate în baza de date a Ministerului Finanţelor: aici, la tanti Mihaela în ogradă, figurează societatea Piruze Com SRL, o firmă fără nici un angajat, dar care a reuşit performanţa să încaseze în 2009 o sumă ale cărei zerouri sunt greu de urmărit: 1,35 de miliarde de lei (320 de milioane de euro).
Piruze, ajunsă întâmplător în casa femeii de serviciu, este cea mai importantă firmă-fantomă a grupării Yuksek şi a fost de-a lungul anului 2009 şi până la jumătatea lui 2010 sacul de bani negri al grupării. La cei zero angajaţi ai lui Piruze şi la cele nouă zerouri din coada veniturilor e limpede că societatea ar fi atras atenţia şi portarului de la sediul ANAF. Cu atât mai mult cu cât firma nu era greu de observat: se cocoţase în top 50 companii private din România şi pe primele locuri în clasamentele din Ilfov.
... Până-n deşertul Sahara
Piruze Com Srl a fost înfiinţată în 2008 de Sedat Yuksek (28 de ani), un locotenent al celor trei fraţi kurzi, Şahin, Abbas şi Ayhan Yuksek. Imediat, firma a fost înregistrată şi la Ministerul Agriculturii ca operator în sistemul de agricultură ecologică, condiţie obligatorie pentru ca Piruze să poată face importuri de legume şi fructe proaspete din ţările membre UE.
Sedat a declarat la minister că urmează să aducă în ţară fructe şi legume care se găsesc şi în România: mere, pere, cartofi, morcovi şi dovlecei. Însă, conform aceloraşi date de la minister, „societatea nu a efectuat nici o tranzacţie comercială". Prin urmare, firma nu a vândut legal nici măcar o ceapă degerată. Atunci, de unde provin veniturile de 320 de milioane de euro din bilanţurile contabile?
... Până-n deşertul Sahara
Piruze Com Srl a fost înfiinţată în 2008 de Sedat Yuksek (28 de ani), un locotenent al celor trei fraţi kurzi, Şahin, Abbas şi Ayhan Yuksek. Imediat, firma a fost înregistrată şi la Ministerul Agriculturii ca operator în sistemul de agricultură ecologică, condiţie obligatorie pentru ca Piruze să poată face importuri de legume şi fructe proaspete din ţările membre UE.
Sedat a declarat la minister că urmează să aducă în ţară fructe şi legume care se găsesc şi în România: mere, pere, cartofi, morcovi şi dovlecei. Însă, conform aceloraşi date de la minister, „societatea nu a efectuat nici o tranzacţie comercială". Prin urmare, firma nu a vândut legal nici măcar o ceapă degerată. Atunci, de unde provin veniturile de 320 de milioane de euro din bilanţurile contabile?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu