Moneda naţională s-a depreciat vineri, 11 mai, la un minim
istoric, în raport cu euro, iar Banca Naţională a României (BNR) a
anunţat un curs de 4,4265 lei, în creştere cu 1,00 bani (0,23%)
comparativ cu valoarea stabilită în şedinţa anterioară, de 4,4165 lei
pentru un euro.
Leul s-a depreciat şi faţă de dolarul american, BNR afişând
un curs de 3,4141 lei, mai mare cu 0,68 bani (0,20%) faţă de cursul
anunţat joi, respectiv 3,4141 lei.
Gramul de aur a fost cotat, vineri, la 173,8657 lei, în scădere cu 0,5549 lei (0,31%), comparativ cu valoarea de 174,4206 lei, stabilită în şedinţa precedentă.
Potrivit lui Daniel Dăianu, profesor SNSPA, unul din factorii care
duc la această volatilitate este faptul că asigurările date de grupurile
bancare mari, că vor menţine expunerea pe România, sunt discutabile
deoarece sunt date care arată ieşiri de fonduri şi sunt date, totodată,
care arată că unele bănci doresc să-şi reducă activele în România.
“Acest fenomen nu este surprinzător însă. El face parte din ceea ce
în Europa în domeniul bancar se numeşte deleveraging. Dezintermedierea
nu s-a terminat în Europa şi băncile au şi mari dificultăţi în a se
capitaliza mai bine. Ele şi spun că fără capitalizare, pe care nu o pot
obţine, nu pot să crească creditarea sau să o menţină în condiţiile
noilor reguli prudenţiale. Există un război teribil acum pentru cum să
se aplice noile reguli prudenţiale. Acestă dezintermediere se simte şi
în România. Nici nu avem o prezenţă autohtonă în sistemul bancar care să
nu fie supusă unor optimizări la nivel regional, la nivel european şi
care să permită menţinerea expunerii. Este un curent de profunzime care
nu are cum să nu se simtă în România”, a spus, recent, Dăianu.
Potrivit acestuia, un alt motor al deprecierii leului este legat de ceea ce se întâmplă în Grecia.
“Drama zonei euro continuă şi nu avea cum să se sfârşească prin injecţiile de lichiditate efectuate de Banca Centrală Europeană.
Mare parte din acei bani s-au întors în plasamente la Banca Centrală
Europeană, nu în creditare. Chiar achiziţiile făcute de obligaţiuni
suverane spaniole şi italiene, aţi văzut că au fost făcute de băncile,
mai ales, din Italia şi din Spania.
Deci nu s-a uşurat situaţia finanţării bugetelor publice. Ceea ce s-a
întâmplat în Grecia a depăşit aşteptările rele, plus chiar alegerile
din Franţa au făcut pieţele să fie mai schizofrenice. Noi ştim că atunci
când zona euro este mai suferindă există o presiune pe valutele locale,
adică şi zlotul şi forintul maghiar şi leul. Este un context
nefavorabil combinat cu o dezintermediere, care şi ea (dezintermedierea
n.r.) este legată de un context şi noi o simţim mai mult decât în
Polonia, unde sectorul bancar are o prezenţă a capitalului autohton mai
puternică. Toate acestea le simţim”, a explicat profesorul SNSPA.
În acelaşi timp, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a afirmat la
prezentarea raportului pe inflaţie că leul tinde să se deprecieze, după
ce, în urmă cu un an, Banca Naţională a României (BNR) se “chinuia” să
nu se aprecieze leul pentru a nu descuraja exporturile, a declarat,
marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului
asupra inflaţiei.
“Acum 12 luni, Banca Naţională a României (BNR) se “chinuia”
să facă să nu se aprecieze leul, pentru a nu descuraja exporturile, iar
acum el tinde să se ducă în extrema cealaltă. Acum, după un an,
el tinde să se ducă în partea cealaltă, spre 4,4 şi mai mult.
Fundamentele interne nu s-au schimbat, dar mişcările de capital sunt
evidente. În primăvara anului precedent începuseră din nou intrări de
capital, în România şi în alte ţări din Europa răsăriteană.
Din toamna acestui an, cu deosebire din poziţia băncilor comerciale
mari europene, au loc ieşiri de capital. Influenţează cursul, determină
în mare măsură raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară şi este sursă,
aşa cum s-a văzut în cazul Poloniei, de mare volatilitate”, a spus
Isărescu.
Guvernatorul a mai afirmat că zlotul polonez a variat şi cu plus/minus 10%.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu